Copacii rodesc si apa susura pe un petic de pamant roditor pierdut in imensitatea pustie a Saharei.
Apa este sangele desertului si sutele de oaze risipite pe intinderea Saharei par insule fertile pe o mare pustie si dezolanta. Conceptia comuna despre oaza sugereaza o imagine romantica - palmieri unduitori pe marginea unei oglinzi de apa cristalina, din care nomanzii isi refac proviziile inainte de a proni mai departe prin desert.
Imaginea este idilica, dar oarecum departe de realitate, fiindca unele oaze, cum este si Oulad Said din Algeria, sunt locuite permanent de comunitati de fermieri.
Gratie palmierilor si culturilor sale de legume, Oulad Said constituie un loc pitoresc si atragator, in care rochiile femeilor adauga o pata de culoare pe strazile marginite de case din argila roscata.
Oaza contrasteaza puternic cu peisajul inconjurator al Marelui Erg Occidental. Acolo dune uriase se ridica asemenea unor valuri pe o mare unduita de nisip, soarele neinduplecat ridicand vara temperatura pana la 46 grade celsius sau chiar mai mult.
Locuitori din Oulad Said sunt in mare parte vanzatori de legume, ei lucreaza petice de pamant irigat pe care cultiva legume, vita de vie, smochini, piersici, portocali si, desigur, cea mai de pret cultura a desertului, curmalii. Apa potabila este adusa de sub pamant, dintr-un vast " burete " nisipos gros pe alocuri de pana la 1800 m.
Focul indulceste frigul noptii, cand temperatura poate scadea pana la -10 grade celsius. Arsita zilei parjoleste dunele de la marginea oazei.
